cricí, cricésc, vb. IV (reg.) 1. a trimite vorbă, a da știre, a anunța. 2. a da cuiva o însărcinare, a însărcina. 3. a pune cuiva în vedere un lucru; a stărui, a recomanda. 4. (refl.) a se înțelege (cu cineva), a cădea de acord. Vezi definitia »

suhăcí, suhăcésc, vb. IV (reg.) 1. a face găuri cu suhacul (sulacul, sula). 2. (despre pipă) a destupa. Vezi definitia »

BERNIVÍCI s. m. pl. v. berneveci. Vezi definitia »

gherghéci (-i), s. m. – 1. Varietate de mușcată (Geranium pratense). – 2. Plantă (Erodium cicutarium). – Var. gherghetin. Bg. gergeč „biban” (Scriban). Pentru semantism, cf. celălalt nume al plantelor, ciocul berzii sau pliscul cucoarei. Vezi definitia »

SPICI- elem. „spic”. (< fr. spici-, cf. lat. spica, spicum) Vezi definitia »