PAPAVERACÉE s. f. pl. familie de plante erbacee dicotiledonate care conțin un suc lăptos cu însușiri narcotice: macul. (< fr. papavéracées) Vezi definitia »

FUZÉE s.f. Corp de formă aerodinamică, care poate înainta în atmosferă datorită forței de reacție a gazelor arse care ies dintr-un efuzor; rachetă (2) [în DN]. [Pron. -ze-e, pl. invar., var. fuzeu s.n. / < fr. fusée]. Vezi definitia »

echappée (cuv. fr. scăpată, ieșită) în armonia muzicală, notă străină de acord, care urmează diatonic unei note reale, realizând legătura cu acordul următor printr-un salt, fie că face parte sau nu din acel acord. E. se consideră uneori și ca o broderie din care a fost eliminată nota de întoarcere. (Dicționar de termeni muzicali, coordonator științific Zeno Vancea, redactor Gheorghe Firca; Editura Științifică și enciclopedică, București-1984, pag. 153). Vezi definitia »

FEOFICÉE s.f.pl. (Bot.) Clasă de alge marine care conțin clorofilă și un pigment brun; (la sg.) algă din această clasă. [Pron. fe-o-fi-ce-e, sg. invar. / < fr. phéophycées]. Vezi definitia »

DISMENORÉE s.f. (Med.) Tulburare a fluxului menstrual, însoțită de obicei de dureri. [< fr. dysménorrhée, cf. gr. dys – dificil, men – lună, rhein – a curge]. Vezi definitia »