CIOROÁICĂ, cioroaice, s. f. 1. Cioară. 2. Epitet dat unei femei brunete, oacheșe. – Cioroi + suf. -oaică. Vezi definitia »

METEOROGRÁMĂ s. f. grafic reprezentând un fenomen atmosferic observat în timp. (< fr. météorogramme) Vezi definitia »

CONFIÉNȚĂ s. f. încredere în cineva. (< fr. confiance) Vezi definitia »

ZLÁTIȚĂ s. f. (Înv.) Bucată, lingou de aur. (din sl. zlatica) Vezi definitia »

BARCHENTÍNĂ s.f. (Mar.) Velier cu trei până la cinci arbori și cu velatură aurică, în afară de arborele trinchet, prevăzut cu vele pătrate. [< engl. barquentine, fr. barquentin]. Vezi definitia »