Definita cuvantului auz
AÚZ s. n. 1. Simț cu ajutorul căruia se percep sunetele. ◊ Auz muzical = aptitudine de a distinge, memora și reproduce corect sunete muzicale. 2. Faptul de a auzi; auzire. La auzul acestor cuvinte s-a supărat. – Din auzi (derivat regresiv).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu auz
UZ s.n. 1. Folosire, întrebuințare; folosință. ♦ (Jur.) Dreptul de a se folosi de un lucru care este și rămâne proprietatea altuia. 2. Uzanță, datină, obicei, cutumă. [< lat. usus, cf. fr. us, it. uso]. Vezi definitia »
plohúz, plohúze, s.n. (reg.) 1. rotilă sau împletitură rotundă de nuiele care se pune între buciumul roții și cuiul osiei de la car. 2. nuia flexibilă, pârlită în foc și răsucită, care servea în trecut la legatul plutelor; gânj. Vezi definitia »
harbúz (harbúji), s. m. – Pepene verde, lubeniță (Citrullus vulgaris). Tc. harbuz, karpuz (Roesler 606; Miklosich, Fremdw., 75; Șeineanu, II, 209; Ronzevalle 126), din per. gharbusa; cf. sp. arbusa „pepene de Astrahan”, ngr. ϰαρπούζι, alb. karpus, bg., sb. karpuz. – Der. harbuzesc, adj. (varietate de pere); harbuzărie, s. f. (plantație de pepeni verzi). Din rom. provine pol. arbuz (Miklosich, Wander., 12), rut. arbuzá. Vezi definitia »
AEROBÚZ s.n. Avion de pasageri de mare capacitate, folosit pe distanțe medii. [< fr. aérobus]. Vezi definitia »
cucuruz, cucuruzi, s.m, fructul porumbului; regionalism utilizat mai ales in zona ardealului. Vezi definitia »