Definita cuvantului parcă
PÁRCĂ1 adv. Se pare că..., s-ar crede că..., s-ar zice că...; (în construcții negative) nu prea. Parcă îl cunosc. ♦ Este posibil, se pare că da. Mă cunoști?Parcă. ♦ (Cu valoare de conjuncție) Ca și cum, ca și când. Îmi răspunde parcă n-ar avea gură. ♦ Ca și cum ar fi, ca și când ar fi. Venea parcă o adiere.Părea + că.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu parcă
JÁVRĂ, javre s. f. 1. Câine slab și prăpădit; jigodie, potaie, cotarlă; p. gener. (depr.) câine. 2. Epitet pentru un om lipsit de caracter. [Var.: (reg.) jábră s. f.] – Din Javarra (numele unei rase de câini fără păr). Vezi definitia »
EPIGLOTÍTĂ s. f. inflamație a epiglotei. (< fr. épiglottite) Vezi definitia »
BROMÚRĂ s. f. sare a acidului bromhidric. (< fr. bromure) Vezi definitia »
cúmpănă (cúmpene), s. f.1. Balanță, cîntar. – 2. Balanță, constelație. – 3. Cantitate de brînză ce reprezintă cîștigul propietarului unei turme. – 4. Așchie. – 5. Pîrghie. – 6. Targă, brancardă. – 7. Dispozitiv de scos apa din fîntînă. – 8. Balansoar, culisă. – 9. Pendulă. – 10. Orcic, cruce. – 11. Greutate cu plumb. – 12. Echilibru, echidistanță. – 13. Ponderație, cumpătare. – 14. Margine, limită, frontieră. – 15. Linia despărțitoare a apelor. – 16. Șovăială, bîlbîială, năuceală. – 17. Pericol, necaz, belea. Sl. kǫpona, din lat. campana (Miklosich, Slaw. Elem., 27; Miklosich, Lexicon, 329; Cihac, II, 87; Byhan 314; Berneker 600; Conev 78), cf. bg. kăpona, alb. kumpóna. Der. directă din lat. (Schuchardt, Vokalismus, III, 51; Șeineanu, Semasiol., 181), nu este posibilă, cf. Densusianu, Rom., XXXIII, 277. – Der. cumpăni, vb. (a cîntări; a echilibra, a egala; a compara, a pune în balanță, a confrunta; refl., a se asemăna, a fi la fel; a considera, a aprecia; a măsura, a calcula; a trece dincolo de zenit, a începe să coboare; a fi în echilbru instabil; refl., a intenționa, a se gîndi la, a plănui; refl., a oscila, a fluctua; refl., a șovăi, a se îndoi, a oscila; a sta în echilibru; a contrabalansa, a echilibra); cumpănitor, adj. (care cumpănește); cumpăneală, s. f. (echilibru, cumpănire, chibzuială); descumpăni, vb. (a dezechilibra); necumpănit, adj. (nechibzuit); precumpănitor, adj. (decisiv, determinant). După Edelspacher 17, din rom. provine mag. kompona. Vezi definitia »
PAGINATÚRĂ s. f. (Rar) Paginație (2). – Din it. paginatura. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z