RECONSTRUCȚIONÍSM s.n. Orientare în pedagogia americană, care susține că, în noile condiții de după război, principalul scop al educației ar fi să indice căile pe care s-ar putea reconstrui societatea, cultura în spirit cu adevărat democratic. [Pron. -ți-o-. / < reconstrucție + -ism]. Vezi definitia »

NEOHIPOCRATÍSM s. n. curent în medicina contemporană care preconizează întoarcerea la principiile lui Hipocrat. (< fr. néo-hippocratisme) Vezi definitia »

ALEATORÍSM s.n. 1. Procedeu de creație care urmărește, prin caracterul întâmplător al configurației finale a structurii, stimularea interesului și a imaginației spectatorului. 2. (Muz.) Curent conform căruia aceeași compoziție se poate prezenta sub aspecte variate, datorate libertății ce se acordă interpretului în recrearea sa. [Pron. -le-a-. / < fr. aléatorisme]. Vezi definitia »

PLUTONÍSM s. n. 1. totalitatea fenomenelor și proceselor geologice legate de formarea magmelor în adâncime și de mișcările acestora. 2. concepție care exagerează rolul căldurii în procesul de formare a rocilor. (< fr. plutonisme) Vezi definitia »

FORDÍSM s. n. Sistem de organizare în flux continuu a producției de masă, bazat pe divizarea și simplificarea amănunțită a operațiilor de muncă, pe folosirea benzilor rulante etc. – Ford (n. pr.) + suf. -ism. Vezi definitia »