IÚNCHER s.m. 1. (În trecut în unele armate) Elev al unei școli militare; cadet. 2. Membru al clasei moșierilor germani. [< rus. junker, germ. Junker]. Vezi definitia »

șáfer (-ri), s. m. – 1. (Înv.) Samsar, intermediar. – 2. (Mold.) Proxenet, pungaș. – Var. șafăr, șofar, schifar, șufăr. Germ. Schaffer „realizator”, prin intermediul pol. szafar, rut., rus. šafer (Cihac, II, 383; Tikin; Sanzewitsch 209; Panaitescu, Influența polonă, 42) sau al mag. sáfár (Gáldi, Dict., 158). Cum acest cuvînt se aplică de obicei evreilor, este posibil să se fi contaminat cu ebr. šafer „cartea (legii)”. – Der. șufări, vb. (a fura, a șterpeli). Vezi definitia »

ELECTROCAUTÉR, electrocautere, s. n. Cauter alcătuit dintr-o tijă metalică prevăzută la extremitate cu un fir de platină, adus la incandescență cu ajutorul curentului electric. [Pr.: -ca-u-] – Din fr. électrocautère. Vezi definitia »

CÁIER, caiere, s. n. Mănunchi de lână, de in, de cânepă sau de borangic, care se pune în furcă pentru a fi tors. – Lat. *caiulus. Vezi definitia »

seraschiér (-ri), s. m. – Comandant general. – Var. serascher. Mr. seraschier. Tc. (per.) serasker (Șeineanu, III, 107; Lokotsch 1847), cf. ngr. σερασϰέρι, alb., pol. seraskier, sb. serasker. – Sec. XVIII, înv. – Der. serascherlic, s. n. (înv., comandă), din tc. seraskerlik. Vezi definitia »