RECÓRD I. s. n. 1. performanță constatată oficial, care întrece toate rezultatele obținute până la o anumită dată în competițiile de același gen. 2. rezultat superior celor obșinute anterior. II. adj. care constituie un nivel superior, excepțional. (< fr. record) Vezi definitia »

BROCÁRD s.n. v. brocart. Vezi definitia »

RACÓRD s.n. Legătură; contact (între părțile unei lucrări, ale unei instalații etc.). V. branșament. ♦ Tub flexibil, țeavă de legătură între două țevi. ♦ Porțiune dintr-un circuit electric care leagă un aparat, o instalație etc. cu rețeaua electrică de distribuție. ♦ (Cinem.) Legătură între două secvențe de film, între două benzi de sunet. [Pl. -duri. / < fr. raccord]. Vezi definitia »

EPICÁRD s. n. învelișul extern al inimii. (< fr. épicarde) Vezi definitia »

ACÓRD, acorduri, s. n. 1. Înțelegere, consimțământ la ceva. ♦ Expr. A fi de acord să... = a se învoi (la ceva); a aproba. A fi de acord (cu cineva) = a avea aceeași părere (cu cineva). A cădea de acord = a ajunge la o înțelegere deplină (cu cineva). De acord! = bine! ne-am înțeles! (Pleonastic) De comun acord = în perfectă înțelegere. 2. Convenție (internațională) care stabilește relațiile reciproce dintre părți, privind drepturile și îndatoririle lor. 3. (În expr.) (Plată sau salariu) în acord = (sistem de remunerare) în raport cu cantitatea de produs realizat. Acord progresiv = plata muncii în proporție crescândă, în raport cu depășirea normei. ♦ (Concr.) Sumă dată sau primită ca plată în acord. 4. Expresie gramaticală care stabilește concordanța (în persoană, număr, gen sau caz) între cuvinte legate prin raporturi de determinare. 5. Sonoritate rezultată din reunirea a cel puțin trei sunete, formând o armonie. – Fr. accord. Vezi definitia »