SEDÚCE, sedúc, vb. III. Tranz. 1. A incita, a captiva, a subjuga, a cuceri prin farmecul vorbelor, prin purtare etc. 2. (Despre bărbați) A abuza de buna-credință a unei femei, ademenind-o și determinând-o să întrețină relații sexuale, cu promisiuni înșelătoare; a ademeni; a înșela, a amăgi. – Din lat. seducere. Cf. fr. séduire. Vezi definitia »

ce inseamna cuvantul proza Vezi definitia »

BIERCE [biərs], Ambrose Gwinett (1842-1914), scriitor și ziarist american. Povestiri inspirate din Războiul Civil, vădind predilecția pentru detaliul crud, realist și umorul negru („Povestiri despre soldați și civili”, „Se pot întîmpla asemenea lucruri?”). Vezi definitia »

DECE AS VREA SA FIU UN INTELECTUAL LA TARA Vezi definitia »

READÚCE vb. tr. a aduce din nou la locul sau la starea de mai înainte. (< re¹- + aduce) Vezi definitia »