NĂPÂRLÍT, -Ă, năpârliți, -te, adj. Care a suferit o năpârlire. – V. năpârli. Vezi definitia »

AUTOLÍT s.n. (Geol.) Rocă magmatică înglobată în altă rocă, cu care a provenit din aceeași magmă inițială. [< fr. autolithe, cf. gr. autos – însuși, lithos – piatră]. Vezi definitia »

BECQUERELÍT s.n. Mineral radioactiv de uraniu. [< fr. becquerelite, cf. Antoine Becquerel – fizician francez]. Vezi definitia »

ANHIDRÍT s. m. sulfat anhidru natural de calciu. (< fr. anhydrite) Vezi definitia »

STALACTÍT s.m. v. stalactită. Vezi definitia »