șpontuítă, -e, adj. f. (reg.; despre șindrile) îmbinată. Vezi definitia »

tocăneálă, tocănéli, s.f. (reg.) 1. terciuire, zdrobire. 2. murdărie. 3. cicăleală. Vezi definitia »

SILÁBĂ s. f. parte dintr-un cuvânt, dintr-unul sau din mai multe foneme, care se rostește într-o singură emisiune a vocii. (< fr. syllabe, lat. syllaba) Vezi definitia »

FELÚCĂ s.f. Corabie mică și îngustă, folosită la cabotaj pe coastele de nord ale Africii. [Cf. fr. felouque, it. feluca, sp. faluca, ar. harraka – corabie]. Vezi definitia »

PLURIVALÉNȚĂ, plurivalențe, s. f. (Adesea fig.) Însușirea de a fi plurivalent; polivalență. – Pluri- + valență. Vezi definitia »