FOTOLITOGRAFÍE s.f. Procedeu de reproducere a hărților și a figurilor desenate, care constă în transpunerea acestora pe o piatră litografică prin intermediul unei hârtii speciale. ♦ Desen reprodus prin acest procedeu. [Gen. -iei. / cf. fr. photolithographie]. Vezi definitia »

GASTROENTEROLOGÍE s.f. Disciplină medicală care studiază bolile tubului digestiv. [< fr. gastro-entérologie]. Vezi definitia »

ENCICLOPEDÍE s.f. 1. Tip de lucrare lexicografică de mare întindere, care cuprinde cunoștințe amănunțite dintr-un singur domeniu sau din toate domeniile. 2. (Fig.) Operă importantă care cuprinde cunoștințele de bază dintr-un anumit domeniu. ♦ Ansamblul cunoștințelor omenești organizate metodic. ♦ Numele unui celebru dicționar publicat între 1751 și 1772 de către învățații francezi Diderot și D'Alembert. [Gen. -iei. / < fr. encyclopédie, cf. gr. en – în, kyklos – cerc, paideia – educație]. Vezi definitia »

TELECOMUNICÁȚIE s. f. 1. transmitere și recepție la distanță a unor sunete, a unor semne sau imagini, folosind numai fenomenele electromagnetice sau optice. 2. legătură între două puncte între care se realizează telecomunicația (1). ♦ sistem de ~ții = totalitatea mijloacelor tehnice dintr-un serviciu de telecomunicații, care formează o unitate. (< fr. télécommunication) Vezi definitia »

FOTOGRAFÍE s. f. 1. arta și tehnica fotografierii. 2. imagine fixată pe hârtie fotografică; foto². ♦ ~ de platou = fotografie în timpul realizării filmului pentru asigurarea racordului dintre cadre și secvențe, pentru publicitate etc. (< fr. photographie) Vezi definitia »