Definita cuvantului pângăritor
PÂNGĂRITÓR, -OÁRE, pângăritori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care pângărește; profanator, defăimător, dezonorant, batjocoritor. – Pângări + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pângăritor
cantór2, cantoáre, s.n. (pop., înv.) tejghea. Vezi definitia »
CONCHISTADÓR s.m. (Rar) Aventurier spaniol din sec. XV-XVI care pleca să cucerească teritorii în America sau în altă parte a lumii. [< sp., fr. conquistador]. Vezi definitia »
LEGISLATÓR s. m. legiuitor; (fig.) cel care stabilește regulile unei arte, ale unui curent artistic. (< fr. législateur) Vezi definitia »
INCOLÓR, -Ă adj. Lipsit de culoare. ♦ (Fig.) Fără personalitate, searbăd, șters. [Cf. fr. incolore, it. incoloro, lat. incolor]. Vezi definitia »
PERISPÓR s.m. (Bot.) Înveliș extern al sporului. [< fr. périspore, cf. gr. peri – în jur, sporos – sămânță]. Vezi definitia »