Definita cuvantului pârlitură
PÂRLITÚRĂ, pârlituri, s. f. 1. Pârleală (1). ◊ Expr. (Înv.) A da (pe cineva) pe (sau prin) pârlitură = a) a necăji (pe cineva), a face (cuiva) zile fripte; b) a ironiza, a lua în râs. 2. (Reg.; concr.) Loc ars de foc; porțiune de pădure cu copacii arși. – Pârli + suf. -tură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pârlitură
marúlă (marúle), s. f. – Salată verde. – Var. (Mold.) marolă. Mr. mărule. Tc. marul, parțial prin mijlocirea ngr. μαρούλιον, ngr. μαρούλι (Șeineanu, II, 250; Meyer 260; Meyer, Neugr. St., III, 42; Berneker, II, 21; Lokotsch 1430; Ronzevalle 156). Se consideră că-i vorba de un cuvînt de origine gr. άμαρούλιον, der. din amarus; dar există și în cuman. marul „lăptucă” (Kuun 126), astfel că ar trebui să fie cuvînt turcic; cf. bg. maruli, alb. marulj, sb. marűlja (Vasmer, Gr., 96). Vezi definitia »
AEROFOTOGRÁMĂ, aerofotograme, s. f. Fotogramă aeriană. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérophotogramme. Vezi definitia »
LACTALBUMÍNĂ s. f. proteină din lapte. (< fr. lactalbumine) Vezi definitia »
HÓLCĂ s. f. (Reg.) Zgomot, gălăgie. – Ucr. holka. Vezi definitia »
CAPELÍNĂ s. f. 1. coif de fier în evul mediu care acoperea și ceafa, purtat de pedestrași. 2. bandaj circular pentru imobilizarea fracturilor, ancorarea aparatelor și protezelor chirurgicale. 3. pălărie de damă cu boruri foarte largi. (< fr. capeline, it. cappellina) Vezi definitia »