BRUCELÓZĂ s.f. (Med.) Boală contagioasă transmisă omului de la unele animale domestice, care se manifestă prin temperatură ridicată, prin dureri de cap etc. [< fr. brucellose]. Vezi definitia »

OLOÍSĂ, oloise, s. f. (Reg.) Numele mai multor specii de plante erbacee cu flori galbene sau albe, cu frunzele ovale și cărnoase, care cresc prin locuri pietroase și nisipoase (Sedum album și acrum, maximum, neglectum). – Et. nec. Vezi definitia »

spóncă (-ci), s. f. – Copcă, agrafă, cataramă. – Pe sponci, în cantitate mică. Pol. szponka, sb., cr., slov. sponka (Cihac, II, 268; Conev 85). Expresia pe sponci (de a cărei identitate cu sponcă se îndoiesc Cihac și Tiktin) trebuie să se explice prin sensul de „ajustat, apretat”, ca la hainele care abia pot fi încheiate. Vezi definitia »

ERITROCITÓZĂ s.f. Poliglobulie. [< fr. érythrocytose]. Vezi definitia »

INULÍNĂ s.f. (Chim.) Polizaharid al fructozei, care se găsește în rizomul unor plante. [< fr. inuline]. Vezi definitia »