buibui adj. invar. smintit, zăpăcit. Vezi definitia »

nizguí, pers. 3 sg. nizguiéște, vb. IV (reg.; despre mustăți) a se ivi, a miji. Vezi definitia »

GARGÚI s. n. ornament în formă de cap de animal la capătul superior al unui burlan pentru scurgerea apei. (< fr. gargouille) Vezi definitia »

posleduí, posleduiésc, vb. IV (înv.) 1. a respecta, a urma întocmai. 2. a confrunta, a colaționa (pentru a stabili conformitatea cu originalul). Vezi definitia »

ștircuí, ștírcui, vb. IV (reg.) 1. (în forma: ștercui; despre struguri) a zdrobi cu știrca, cu mustuitorul. 2. (despre zarzavat) a mărunți cu ajutorul unui băț ramificat la un capăt. Vezi definitia »