DIAFÍZĂ s. f. partea mediană a unui os lung. (< fr. diaphyse) Vezi definitia »

RIZICULTÚRĂ s.f. Cultura orezului. [< fr. riziculture]. Vezi definitia »

FÂSĂIÁLĂ s. f. v. fâsâială. Vezi definitia »

APOFÍZĂ, apofize, s. f. 1. Proeminență pe suprafața unui os. Apofiza vertebrelor. 2. (Arhit.) Mulură concavă care marchează legătura dintre fusul unei coloane și baza ei. – Fr. apophyse (lat. lit. apophysis). Vezi definitia »

BOBÁICĂ s. f. v. băbaică. Vezi definitia »