Definita cuvantului cunoaștere
CUNOÁȘTERE, cunoașteri, s. f. Acțiunea de a cunoaște și rezultatul ei. 1. Reflectare în conștiință a realității existente independent de subiectul cunoscător. ◊ Teoria cunoașterii = ramură a filosofiei care studiază posibilitatea, izvoarele, formele și legitățile cunoașterii; gnoseologie. 2. Faptul de a poseda cunoștințe, informații, date asupra unui subiect, asupra unei probleme; cunoștință (1). – V. cunoaște.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cunoaștere
CATALOGÁRE, catalogări, s. f. Acțiunea de a cataloga și rezultatul ei. – V. cataloga. Vezi definitia »
FRETÁRE s.f. 1. Ansamblare prin contact strâns a două piese care urmează să facă un corp comun. 2. Armare transversală a pieselor de beton armat. [< freta]. Vezi definitia »
Care irita, care supara, care intarata' enervant, agasant. Vezi definitia »
ÎNROBÍRE, înrobiri, s. f. Acțiunea de a înrobi și rezultatul ei. – V. înrobi. Vezi definitia »
TUTELÁRE s.f. Acțiunea de a tutela și rezultatul ei; ținerea sub tutelă. [< tutela]. Vezi definitia »