ȘAH s. n. 1. joc între doi jucători cu ajutorul a 32 de piese mișcate după anumite reguli pe o tablă împărțită în 64 de pătrățele albe și negre; (p. ext.) tabla și piesele folosite. 2. mișcare în cursul acestui joc prin care se pune în pericol regele sau regina adversarului. ♦ a ține (pe cineva) în ~ = a) a limita jocul adversarului la apărarea regelui; b) (fig.) a ține pe cineva sub presiune. (< germ. Schach) Vezi definitia »

MOLDOVLÁH, -Ă s. m. și f., adj. v. moldovalah. Vezi definitia »

MAHARAJÁH, maharajahi, s. m. (În trecut) Titlu purtat de prinții indieni (suverani); persoană care deținea acest titlu. [Var.: maharadjáh s. m.] – Din fr. maharadjah. Vezi definitia »

CALIMAH, Codul ~, cod civil al Moldovei. Intrat în vigoare în 1817, în timpul domniei lui Scarlat Callimachi. Elaborat în limba neogreacă și tradus în limba română în 1833. Bazat pe obiceiul pămîntului și pe dreptul bizantin. Vezi definitia »

șah (-huri), s. n. – Alineat. Tc. sah (Tiktin). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »