SEFÁRD, -Ă, sefarzi, -de, adj. Care aparține sefarzilor, de sefarzi; sefardit. – Din sp. sefardí. Vezi definitia »

HEXACÓRD s.n. 1. Liră cu șase coarde la vechii greci. 2. Șase trepte ale unei scări muzicale dispuse una după alta. [< fr. hexacorde, cf. gr. hexachordos]. Vezi definitia »

PNEUMOPERICÁRD s. n. pătrundere de aer în cavitatea pericardică. (< fr. pneumopéricarde) Vezi definitia »

BOLÁRD, bolarzi, s. m. Stâlp scurt de metal sau de beton fixat pe chei, de care se leagă parâmele de acostare ale navelor. – Din fr. bollard. Vezi definitia »

STÁNDARD s.n. 1. Tip, model făcut de probă. ♦ Totalitatea prescripțiilor de standardizare; document, act (oficial) în care sunt consemnate aceste prescripții. ♦ Standard de viață = nivel de trai; limbă standard = aspect al unei limbi care reprezintă trăsăturile ei comune și modul general de folosire. ♦ (Fig.; peior.) Care nu este original, făcut după șablon. 2. Melodie care a rezistat modificărilor gustului de-a lungul anilor, rămânând în repertoriul permanent al jazului. [Var. ștandard s.n. / < engl., fr. standard]. Vezi definitia »