HORCĂIÁLĂ, horcăieli, s. f. Faptul de a horcăi; zgomotul produs de cel care horcăie; horcăit, horcăitură. – Horcăi + suf. -eală. Vezi definitia »

audiénță (audiénțe), s. f. – Întrevedere acordată unui solicitator. Lat. audientia (sec. XVII). Vezi definitia »

GLOMERÚLĂ, glomerule, s. f. 1. Agregat de pământ de mici dimensiuni, format prin alipirea unor particule elementare ale solului. 2. Formație anatomică cu aspect de ghem, alcătuită din tuburi glandulare, vase de sânge, nervi etc. 3. Tip de fruct format prin creșterea laolaltă a mai multor fructe provenite din flori independente; tip de inflorescență în care florile par a fi prinse la același nivel de o axă. [Var.: glomerúl s. n.] – Din fr. glomérule. Vezi definitia »

cúrmă s.f. (reg.) ascuțiș, tăiș. Vezi definitia »

SÓDĂ s. f. Carbonat neutru de sodiu (cristalizat), folosit mai ales la spălatul rufelor, vaselor etc. ◊ Sodă calcinată = carbonat de sodiu în stare anhidră. Sodă cristalizată = carbonat de sodiu cristalizat. Sodă caustică = hidroxid de sodiu. – Din germ. Soda. Vezi definitia »