ERÍSTIC, -Ă adj. Referitor la eristică. ◊ Școala eristică = nume dat școlii din Megara, datorită înclinării ei spre controverse. // s.m. și f. Adept al eristicii. / < fr. éristique]. Vezi definitia »

HEMIPLÉGIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de hemiplegie. (< fr. hémiplégique) Vezi definitia »

DEMIÚRGIC, -Ă adj. de demiurg. (< fr. démiurgique) Vezi definitia »

DINAMO-ELÉCTRIC, -Ă adj. (despre mașini) care transformă energia mecanică în energie electrică, sub formă de curent continuu. ◊ principiu ~ = principiu de bază în exploatarea magnetismului, pentru producerea curentului în motoarele tip dinam. (< fr. dynamo-électrique) Vezi definitia »

DIHOTÓMIC, -Ă, dihotomici, -ce, adj. Care se bifurcă, se împarte în două sau din două în două. [Var.: dicotómic, -ă adj.] – Din fr. dichotomique. Vezi definitia »