CAPTÓR, captoare, s. n. Aparat electric sau electromagnetic care servește la transformarea semnalelor sonore sau optice în semnale electrice. – Din fr. capteur. Vezi definitia »

AUTOPROPULSÓR adj., s. n. (dispozitiv) care asigură autopropulsia. (< fr. autopropulseur) Vezi definitia »

FÁCTOR, factori, s. m. I. 1. Element, condiție, împrejurare care determină apariția unui proces, a unei acțiuni, a unui fenomen. 2. (Mat.) Fiecare dintre termenii unei înmulțiri. ◊ Factor prim = fiecare dintre numerele prime prin care se împarte exact un număr dat. Factor comun = număr care împarte exact oricare dintre termenii unei sume neefectuate. 3. Mărime a cărei valoare intră prin multiplicare într-o relație care caracterizează un sistem fizico-chimic. 4. Mărime caracteristică pentru un sistem tehnic, un material etc., stabilită prin raportul altor două mărimi diferite. II. Funcționar al poștei care duce corespondență la destinație; poștaș. [Acc. și: (II) factór] – Din fr. facteur, lat. factor. Vezi definitia »

NORIȘÓR, norișori, s. m. Diminutiv al lui nor; noruț, noruleț, nouraș. – Nor + suf. -ișor. Vezi definitia »

RAMBLEIATÓR s. m. lucrător minier care execută lucrări de rambleiere. (după fr. remblayeur) Vezi definitia »