CONFAREÁȚIE s. f. căsătorie religioasă în vechiul drept roman, rezervată patricienilor. (< fr. confarréation, lat. confarreatio) Vezi definitia »

OSTENTÁȚIE s. f. atitudine de paradă, de înfumurare, de nesocotire provocatoare a celorlalți; prezentare demonstrativă a avantajelor, a bunurilor pe care le are cineva; etalare pretențioasă. ♦ cu ~ = în mod demonstrativ, ostentativ. (< fr. ostentation, lat. ostentatio) Vezi definitia »

SUPRAPRODÚCȚIE s.f. Fenomen care constă în producția de mărfuri în cantitate mai mare decât puterea de cumpărare a consumatorilor; parte a producției care depășește posibilitatea desfacerii. [< supra- + producție, după fr. surproduction]. Vezi definitia »

STEREOGRAMMETRÍE s.f. Stereofotogrammetrie. [Gen. -iei. / < fr. stéréogrammétrie]. Vezi definitia »

AMPELOTERAPÍE s.f. (Med.) Cură de struguri. [< fr. ampélothérapie, cf. gr. ampelos – viță, therapeia – tratament]. Vezi definitia »