Definita cuvantului arăta
ARĂTÁ, arắt, vb. I. 1. Tranz. A expune ceva intenționat privirilor cuiva; a da la iveală, a lăsa să se vadă. ◊ Expr. (Refl.) A se arăta doctorului = a se duce să fie examinat de un medic. 2. Tranz. A indica (printr-un gest) persoana sau lucrul asupra căruia se atrage atenția. ◊ Expr. A arăta (cuiva) ușa = a da (pe cineva) afară dintr-un loc. A arăta (pe cineva) cu degetul, se spune despre cineva pe care lumea îl disprețuiește pentru faptele sale. ♦ A indica o măsură, o direcție etc. ♦ A indica ora, minutele și secundele. 3. Tranz. A da o explicație, a explica, a face o expunere (pentru a lămuri, a dovedi, a convinge). ◊ Expr. (Fam.) Îți arăt eu ție! se spune pentru a amenința pe cineva. 4. Tranz. și refl. A (se) manifesta, a (se) exterioriza (prin vorbe, gesturi, atitudini). ♦ Tranz. A da dovadă de...; a dovedi. ♦ Intranz. A părea (după înfățișare); a avea o anumită înfățișare. ◊ Refl. unipers. Se arată a fi vreme bună. 5. Refl. A apărea, a se ivi (pe neașteptate). – Lat. *arrectare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu arăta
CONTRASTÁ, contrastéz, vb. I. Intranz. A fi în opoziție, a constitui un contrast cu ceva sau cu cineva. – Din fr. contraster. Vezi definitia »
RECOMENTÁ, recomentez, vb. I. Tranz. A comenta încă o dată aducând argumente noi, făcând observații inedite. – Re1- + comentá. Vezi definitia »
Unealta cu care se indeasa tutunul sau se curata pipa Vezi definitia »
PRETÁ vb. I. refl. 1. A se deda; a consimți la ceva incorect, nelegal. 2. A se potrivi la... [p.i. -tez. / < fr. prêter]. Vezi definitia »
VOMITÁ, vomít, vb. I. Tranz. A da afară prin esofag și pe gură mâncarea ajunsă în stomac (și în intestinul subțire); a vărsa, a voma, a borî. – Din it. vomitare. Vezi definitia »