IÁCĂ¹ interj. 1. Ia! iată! uite! vezi! ♦ Ascultă! Iacă ce-mi zicea el. 2. Deodată, pe neașteptate. 3. Exprimă mirare, contrarietate, protest. [Var.: iáca; iácătă interj.] – Ia + că. Vezi definitia »

RÓINIȚĂ², roinițe, s. f. Plantă erbacee perenă, cu flori albe ori liliachii cu miros plăcut, mult căutate de albine, cu frunze ovale întrebuințate în medicină pentru calitățile lor stimulente și antispasmodice; mătăciună, melisă (Melissa officinalis). – Roi² + suf. -niță. Vezi definitia »

CLORÓZĂ s. f. 1. anemie a fetelor tinere, cauzată de scăderea cantității de hemoglobină din sânge. 2. îngălbenire patologică a frunzelor, cauzată de distrugerea clorofilei. (< fr. chlorose) Vezi definitia »

a da din coadă expr. 1. a linguși. 2. (d. femei) a face mișcări și gesturi provocatoare pentru a capta atenția bărbaților. Vezi definitia »

RECIDÍVĂ s. f. 1. reapariție, revenire a unei boli după vindecare; reîmbolnăvire. 2. (jur.) repetare de către cineva a aceleiași greșeli, infracțiuni. (< fr. récidive) Vezi definitia »