FURÚRĂ s.f. 1. (Constr.) Placă de lemn sau de metal destinată umplerii golurilor dintre elementele de construcție. 2. Bucată de blană din mai multe piei, folosită drept căptușeală la paltoane; misadă. [< fr. fourrure]. Vezi definitia »

STRĂDÚȚĂ, străduțe, s. f. Diminutiv al lui stradă; stradelă. – Stradă + suf. -uță. Vezi definitia »

ÎMPLETITÚRĂ, împletituri, s. f. Fel de a împleti. ♦ (Concr.) Produs obținut prin împletire. – Împleti + suf. -tură. Vezi definitia »

DEGENERESCÉNȚĂ s. f. 1. tendință de degenerare. ◊ modificare patologică regresivă a unui țesut sau organ. 2. (mat.) existența mai multor funcții proprii, corespunzătoare unei singure valori proprii unui operator. (< fr. dégénérescence) Vezi definitia »

copáncă, copắnci, s.f. (reg.) movilă de pământ formată în păduri din putrezirea copacilor scoși din rădăcină de vânt. Vezi definitia »