ASCÉZĂ s. f. 1. aplicare în practică a virtuților prin exercițiu de voință, privațiuni etc.; viață austeră și retrasă. 2. ascetism (1). (< fr. ascèse) Vezi definitia »

MIELÍNĂ, mieline, s. f. Teacă ce învelește fibra nervoasă, constituită din colesterol, fosfolipide, acizi grași etc. [Pr.: -mi-e-] – Din fr. myéline. Vezi definitia »

ICONOTÉCĂ s. f. loc într-un muzeu, într-o bibliotecă unde se păstrează gravuri, fotografii etc. ◊ (inform.) stocarea imaginilor. (< fr. iconothèque) Vezi definitia »

SĂPUNÁRIȚĂ, săpunarițe, s. f. (Bot.) Odagaci (Saponaria officinalis). – Săpun + suf. -ariță. Vezi definitia »

ÎNCHEGĂȚÍCĂ, închegățele, s. f. Plantă erbacee cu florile galbene și cu tulpina roșiatică, păroasă, răsfirată pe pământ (Potentilla rubens). – Închegat + suf. -ică. Vezi definitia »