CEAINĂRÍE, ceainării, s. f. (Înv.) Local în care se servea ceai (2). – Ceaină (înv. „ceainărie” < rus.) + suf. -ărie. Vezi definitia »

AMBARCÁȚIE, ambarcații, s. f. Vas plutitor de dimensiuni mici, cu vâsle, cu vele sau cu motor. ♦ Marfă încărcată pe un astfel de vas. – Fr. embarcation. Vezi definitia »

CRIOPEDOLOGÍE s.f. Cercetare a comportării solului la îngheț. [Gen. -iei. / < fr. cryopédologie]. Vezi definitia »

ANEMOFILÍE s. f. polenizare a plantelor anemofile; anemogamie. (< fr. anémophilie) Vezi definitia »

DISLOGÍE s. f. tulburare a limbajului, printr-o vorbire incoerentă, datorată unor modificări psihopatologice fără substrat neurologic. (< fr. dyslogie) Vezi definitia »