CONVÉCȚIE, convecții, s. f. 1. Mișcare ascendentă a aerului, de natură termică sau dinamică. 2. Mișcare de ansamblu a particulelor unui fluid. ◊ Convecția căldurii = transmiterea căldurii cu ajutorul curenților de fluid naturali sau artificiali. Curenți de convecție = mișcare pe verticală a părtilor unui fluid, determinată de inegalitatea densităților acestor părți. Convecție electrică = deplasare macroscopică a unui mediu încărcat cu electricitate. – Din fr. convection. Vezi definitia »

GRÁȚIE, grații, s. f. 1. Drăgălășenie, finețe, gingășie demonstrate de o ființă în mișcări, atitudini etc.; atracție particulară pe care o provoacă cineva sau ceva prin aspect, mișcare etc.; farmec. ◊ (În mitologia romană) Cele trei grații sau grațiile = cele trei zeițe considerate ca personificări ale frumuseții și gingășiei feminine. ◊ Expr. (Peior.) A face grații = a) a căuta să pară fermecător prin gesturi și atitudini afectate; b) a-și manifesta în mod nejustificat nemulțumirea, a face nazuri. 2. Bunăvoință, preferință, favoare de care se bucură cineva. ◊ Expr. A intra în grațiile cuiva = a câștiga încrederea, bunăvoința cuiva. ♦ Ajutor, milă, îndurare (divină); iertare (de o pedeapsă). ◊ Anul de grație..., formulă emfatică ce precedă indicarea unui an calendaristic. 3. (Cu valoare de prepoziție) Datorită. – Din lat. gratia. Vezi definitia »

GNOMOLOGÍE s. f. culegere de sentințe, de maxime. (< fr. gnomologie) Vezi definitia »

ANIZURÍE s. f. stare în care debitul urinar variază. (< fr. anisurie) Vezi definitia »

SECHESTRECTOMÍE s. f. extracție chirurgicală a unui sechestru (2); sechestrotomie. (< fr. séquestrectomie) Vezi definitia »