GEOMORFOLOGÍE s. f. știință care studiază relieful terestru. (< fr. géomorphologie) Vezi definitia »

TURBINECTOMÍE s.f. (Med.) Ablațiune a unuia dintre cornetele foselor nazale. [Gen. -iei. / < fr. turbinectomie, cf. lat. turbo – cochilie în formă de con, gr. ektome – excizie]. Vezi definitia »

AEROCOLÍE s. f. acumulare de gaze în intestinul gros. (< fr. aérocolie) Vezi definitia »

SECRÉȚIE s.f. Proprietate pe care o au celulele unor glande de a produce diferite substanțe necesare activității organismului; substanța secretată de aceste glande. ♦ (Bot.) Substanță organică de tip special, elaborată de plante în timpul activității lor vitale. [Gen. -iei, var. secrețiune s.f. / < fr. sécrétion, cf. lat. secretio – separare]. Vezi definitia »

RADIOSCOPÍE s.f. Examinare pe un ecran luminescent a unui corp opac (în special a corpului omenesc) cu ajutorul umbrei proiectate de un fascicul de raze X care străbat acel corp; roentgenoscopie. ♦ (Concr.) Imaginea obținută în acest fel. [Gen. -iei. / < fr. radioscopie]. Vezi definitia »