PERTINÉNT, -Ă adj. 1. (jur.) care se raportează exact la chestiune, la fondul cauzei; potrivit. ◊ convenabil, nimerit; judicios. 2. (despre elemente lingvistice) dotat cu o anumită funcțiune într-un sistem determinat. ◊ (despre elemente fonice) care permite diferențierea semnificațiilor. 3. (inform.; despre o informație, un document) care satisface cerințele obiective de informare ale unui beneficiar. (< fr. pertinent, lat. pertinens) Vezi definitia »

AMBRANȘAMÉNT s. n. branșament.) (< fr. embranchement) Vezi definitia »

TURGESCÉNT, -Ă adj. (Med.) În stare de turgescență; umflat. [< fr. turgescent]. Vezi definitia »

INTRANSIGÉNT, -Ă adj. care nu admite să facă concesii, compromisuri; neînduplecat; incoruptibil. (< fr. intransigeant, it. intransigente) Vezi definitia »

TURBULÉNT, -Ă adj. 1. Care produce neorânduieli, dezordine; gălăgios, zgomotos. 2. (Fiz.; despre fluide) Care prezintă în masa lui vârtejuri, agitație. [Cf. fr. turbulent, lat. turbulentus]. Vezi definitia »