ECRASÁ vb. tr. 1. a strivi, a zdrobi. 2. (fig.) a distruge, a nimici; a umili. ◊ a copleși, a împovăra. (< fr. écraser) Vezi definitia »

dresá (dreséz, dresát), vb. – 1. A învăța, a deprinde, a obișnui un animal să facă anumite mișcări, acțiuni. – 2. A redacta, a încheia un act. Fr. dresser. – Der. dresaj, s. n., din fr. dressage. Vezi definitia »

s-a rahatizat Vezi definitia »

ANINOASA 1. Oraș în jud. Hunedoara, în depr. Petroșani, la poalele sud-estice ale M-ților Retezat; 4.656 loc. (1991). Expl. forestiere și de huilă. Prelucr. lemnului; fabrică de oxigen. Declarat oraș în 1989. 2. Com. în jud. Argeș; 3.559 loc. (1991). Mănăstirea A. cu biserică (sec. 17); zid de incintă și clădiri anexe (sec. 18). 3. Com. în jud. Dîmbovița; 6.067 loc. (1991). Expl. de petrol. Centru pomicol. Mănăstirea Viforîta (sec. 16, refăcută în sec. 18, cu tranformări ulterioare). Colecție de artă medievală. 4. Com. în jud. Gorj; 4.785 loc. (1991). Culă din sec. 18 (în satul Groșerea). Vezi definitia »

CLASÁ vb. I. tr. 1. A aranja, a ordona, a rândui (pe clase, pe categorii etc.); a grupa, a ordona ceva într-o ordine oarecare. ♦ A categorisi pe cineva, devenit inapt pentru muncă, potrivit gradului de invaliditate. ♦ refl. A obține un anumit loc într-un clasament, la o întrecere etc. 2. (Jur.) A înceta cercetările într-o anumită pricină, într-un anumit caz etc. din lipsa unor elemente sigure care să îndreptățească continuarea investigațiilor. [< fr. classer, cf. it. classare]. Vezi definitia »