plemníță, plemníțe, s.f. (reg.) scoabă bătută în ușorul ușii, în care intră zăvorul. Vezi definitia »

ARABABÚRĂ s. f. v. harababură. Vezi definitia »

COFÍȚĂ, cofițe, s. f. Diminutiv al lui cofă; cofăiel, cofăieș. – Cofă + suf. -iță. Vezi definitia »

SPERMATOGENÉZĂ s. f. Proces de formare a spermatozoizilor. – Din fr. spermatogénèse. Vezi definitia »

TÉMĂ s.f. 1. Subiect, materie, problemă (principală) care urmează să fie lămurită; ideea fundamentală care se dezvoltă într-o expunere, într-o operă literară etc. ♦ Grup de fenomene, de aspecte ale vieții materiale și spirituale prezente în opera de artă. ♦ Motiv melodic al unei compoziții muzicale, pe care se compun variațiunile. 2. Subiect de compoziție pentru școlari. ♦ Lucrare (scrisă) pregătită de un școlar. 3. (Gram.) Parte a unui cuvânt alcătuită de rădăcină, împreună cu prefixele și sufixele. [Cf. fr. thème, it. tema, lat. thema < gr. thema – subiect]. Vezi definitia »