STATÍV s.n. 1. Dispozitiv de laborator pentru susținerea aparatelor în timpul lucrului. ♦ Parte a unui microscop care susține dispozitivul optic. 2. Trepied montabil cu planșetă, pe care se fixează aparatul fotografic sau cinematografic, instrumentele geodezice etc. [< germ. Stativ, fr. statif]. Vezi definitia »

FIXATÍV s.n. 1. Soluție cu care se fixează pe hârtie desenele făcute în cărbune sau în creion, ferindu-le astfel de ștergere. 2. Soluție pentru păr care fixează forma coafurii. [< fr. fixatif]. Vezi definitia »

NAÍV, -Ă I. adj. (și adv., s. m. f.) 1. natural, candid, ingenuu; sincer, neprefăcut. 2. fără experiență, credul, inocent. ♦ artă ~ă = artă cu trăsături artizanale și populare, caracterizată prin enumerarea și descrierea minuțioasă, intuitivă, a lucrurilor, ființelor etc. 3. (peior.) simplist, prostuț; copilăresc. II. s. m. pl. pictori care ignorează perspectiva, legile proporțiilor și ale compoziției etc. (< fr. naïf) Vezi definitia »

REITERATÍV, -Ă adj. repetat. (< fr. réitératif) Vezi definitia »

RECREATÍV, -Ă adj. Care recreează, care destinde; recreator. [< fr. récréatif]. Vezi definitia »