HIPERCOLEMÍE s. f. creștere anormală a cantității de pigmenți biliari din serul sangvin. (< fr. hypercholémie) Vezi definitia »

IMPLANTÁȚIE s. f. Acțiunea de a implanta și rezultatul ei; implantare. – Din fr. implantation. Vezi definitia »

FLOTÁȚIE, flotații, s. f. 1. Procedeu de separare a mineralelor utile din minereuri sau a cărbunilor din steril. 2. Flotare (2). – Din fr. flottation. Vezi definitia »

REFUTÁȚIE s.f. (Liv.) Refutare, confutație. [Gen. -iei. / < fr. réfutation]. Vezi definitia »

FITOTERAPÍE s. f. 1. Ramură a fitopatologiei care se ocupă cu mijloacele de prevenire și de combatere a bolilor, a paraziților și a dăunătorilor plantelor cultivate. 2. (Med.) Tratament cu preparate din plante medicinale. – Din germ. Phytotherapie, fr. phytothérapie. Vezi definitia »