NĂVÁLNIC, -Ă, navalnici, -ce, adj., s. m. 1. Adj. (Adesea adverbial) Care nu poate fi domolit, stăpânit; furtunos, impetuos, aprig, violent; strașnic, cumplit. ♦ (Despre ape curgătoare) Care curge repede. 2. S. m. Specie de ferigă cu frunze mari, lucitoare, în formă de lance, dispuse în rozete, folosită în medicina populară (Scolopendrium vulgare). – Năvală + suf. -nic. Vezi definitia »

AGROTÉHNIC, -Ă, agrotehnici, -ce, adj. Care ține de agrotehnică, care se referă la agrotehnică. – Din agro- + tehnic. Vezi definitia »

HIPERGEOMÉTRIC, -Ă adj. (mat.) funcție ~ă = funcție de o variabilă, reală sau complexă, care e integrala ecuației diferențiale de ordinul al doilea. (< fr. hypergéométrique) Vezi definitia »

MEDALÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la medalistică. II. s. f. ramură a numismaticii care se ocupă cu studiul medaliilor. (< it. medaglistica) Vezi definitia »

EPIGÁSTRIC, -Ă adj. Al epigastrului. [< fr. épigastrique]. Vezi definitia »