Definita cuvantului ticlui
TICLUÍ, ticluiesc, vb. IV. Tranz. (Pop. și fam.) A aranja, a așeza; a înjgheba, a întocmi. ♦ Fig. A pune la cale (potrivind, inventând, născocind). ◊ Expr. A o ticlui (bine) = a da unei afirmații mincinoase aparența de adevăr. 2. A compune, a redacta (repede, ușor). – Et. nec.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ticlui
LĂNȚUÍ vb. IV. v. înlănțui. Vezi definitia »
hlăduí, hlăduiésc, vb. IV (reg.) 1. a scăpa teafăr (dintr-o încercare), a se însănătoși. 2. a reuși, a izbuti. 3. a termina, a sfârși. Vezi definitia »
vătuí2 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vătuiésc, imperf. 3 sg. vătuiá; conj. prez. 3 să vătuiáscă Vezi definitia »
zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie Vezi definitia »
VÂRTEJUÍ, vârtejuiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se învârteji. – Vârtej + suf. -ui. Vezi definitia »