BLÓCHAUS, blochausuri, s. n. (Rar) Bloc (3). – Din germ. Blockhaus. Vezi definitia »

FÚNGUS s. n. 1. clasă de organisme vegetale inferioare fără clorofilă, din care fac parte paraziții micotici; fungi². 2. denumire dată tumorilor cu aspect de ciuperci. (< lat. fungus, fr. fongus) Vezi definitia »

INDÚS, -Ă, induși, -se, adj., s. n. 1. Adj. (Despre fenomene fizice) Care este produs sau influențat de un alt proces fizic cu care evoluează concomitent. ♦ (Despre tensiuni electromotoare și curenți electrici) Care se produce prin inducție electromagnetică. 2. S. n. Parte componentă a unui sistem electromagnetic în care se produc tensiunile electromotoare induse de câmpul magnetic al inductorului. – V. induce. Vezi definitia »

RÍCTUS s.n. Strâmbătură a gurii provocată de o contracție a mușchilor feței sau de un râs forțat. [< fr., lat. rictus]. Vezi definitia »

PÁNUS s. n. (Med.) 1. Vascularizație anormală a unei membrane, însoțită de formare de țesut conjunctiv. 2. Adenită nesupurată. – Din fr. pannus. Vezi definitia »