MONOLÓG, monoloage, s. n. 1. Scenă dintr-o lucrare dramatică în care un personaj, fiind singur pe scenă, își exprimă cu glas tare gândurile. ♦ Monolog interior = procedeu literar specific romanului sau nuvelei de analiză psihologică, prin care personajul supune introspecției propriile sentimente. ♦ Lucrare dramatică de proporții reduse, destinată să fie interpretată de către un singur actor. 2. Vorbire neîntreruptă a cuiva, fără a da altuia timp pentru replică; vorbire cu sine însuși. [Pl. și: monologuri] – Din fr. monologue. Vezi definitia »

UROLÓG, -Ă s. m. f. medic specialist în urologie. (< fr. urologue) Vezi definitia »

ZOOLÓG, -Ă, zoologi, -ge, s. m. și f. Specialist în zoologie. – Din fr. zoologue. Vezi definitia »

ETIMOLÓG, -Ă s.m. și f. Etimologist. [Cf. germ. Etymolog, it. etimologo]. Vezi definitia »

ENDOCRINOLÓG, -Ă s. m. f. specialist în endocrinologie. (< endocrinologie) Vezi definitia »