Definita cuvantului pentateuh
PENTATEÚH, pentateuhuri, s. n. Parte a Bibliei care cuprinde primele cinci cărți ale Vechiului Testament. – Din lat. Pentateuchus, fr. pentateuque.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pentateuh
văzdúh s. n., pl. văzdúhuri Vezi definitia »
vruh (-hi), s. m. – Lăcustă. Mgr. βροῦχος, cf. sl. vruchŭ (Cihac, II, 467; Tiktin). Sec. XVII, înv., pare cultism. Vezi definitia »
ASPARUH (ISPERIH), han al bulgarilor (c. 644-c. 700) de pe Volga și din regiunea M. Azov care au migrat spre V, ocupînd prin luptă terit. dintre Dunăre și M-ții Balcani (c. 680). A întemeiat primul țarat bulgar care a fost recunoscut de bizantini în 681. Vezi definitia »
văzdúh (-huri), s. n. – Atmosferă, aer. Sl. (bg.) vŭzduchŭ (Tiktin; Conev 36). Vezi definitia »
PRODÚH s. n. v. produf. Vezi definitia »