COMPONÉNT, -Ă adj. (adesea s.) Care intră ca parte într-un întreg, într-o compoziție etc. ◊ Corpuri componente = corpuri care, combinându-se, dau un corp compus; (fiz.) forțe componente (și s.f.) = forțe care produc asupra unui corp același efect ca o singură forță, numită rezultantă. // s.f. (Mat.) Proiecție a unui vector pe una din axele sau pe unul din planurile unui sistem de coordonate. [Cf. lat. componentes, germ. Komponente, it. componente]. Vezi definitia »

INOCÉNT, -Ă adj. 1. Nevinovat, curat, naiv; candid. 2. (Ironic) Simplu; ignorant. [< fr. innocent, it. innocente, lat. innocens]. Vezi definitia »

LATÉNT, -Ă, latenți, -te, adj. Care există, dar nu se manifestă în exterior, putând izbucni oricând. – Din fr. latent, lat. latens, -ntis. Vezi definitia »

PARLAMÉNT s.n. Organ legislativ, total sau parțial eligibil, alcătuit din reprezentanți ai diferitelor partide politice sau din deputați independenți. ♦ Clădire unde își ține adunările acest organ. [< fr. parlement, it. parlamento]. Vezi definitia »

sint citeva lucruri Vezi definitia »