Definita cuvantului dialectic
DIALÉCTIC, -Ă, dialectici, -ce, s.f., adj. 1. S.f. Teorie generală a principiilor devenirii realității, a dezvoltării naturii, societății și gândirii; teorie și metodă generală de cunoaștere a realității și de transformare revoluționară a acesteia. 2. Adj. Care este conform cu principiile dialecticii, care se bazează pe dialectică.
Sursa: DLRC
Sursa: DLRC
Cuvinte ce rimeaza cu dialectic
ANTITÉTIC, -Ă, antitetici, -e, adj. Care conține o antiteză; care folosește antiteze. Expresii antitetice. – Fr. antithétique. Vezi definitia »
TRACO-DÁCIC, -Ă, traco-dacici, -ce,adj. Traco-dac (2). – Traco-dac + suf. -ic. Vezi definitia »
HIDROFTÁLMIC, -Ă, hidroftalmici, -ce, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de hidroftalmie. – Din fr. hydrophtalmique. Vezi definitia »
slovésnic, -ă, adj. (înv.; despre oameni) elocvent, convingător, edificator. Vezi definitia »
BUNÍC, bunici, s. m. 1. Tatăl tatălui sau al mamei. 2. (La pl.) Părinții părinților; p. ext. strămoși. 3. Termen cu care se adresează cineva unui om bătrân. – Din bun2 + suf. -ic. Vezi definitia »