Definita cuvantului percheziție
PERCHEZÍȚIE, percheziții, s. f. Cercetare făcută de către organele de urmărire penală sau de procuror asupra unei persoane (bănuite de o infracțiune) sau în locuința acestuia, pentru găsirea și ridicarea probelor materiale ale infracțiunii sau pentru descoperirea infractorului. ♦ P. gener. Scotocire. [Var.: perchizíție, (înv.) perchizițiúne s. f.] – Din fr. perquisition.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu percheziție
GEOGRAFÍE s. f. Știință care studiază și descrie învelișul terestru, cu toate elementele sale, din punct de vedere fizic, economic, etnografic etc. ◊ Geografie lingvistică = metodă de cercetare pe teren a graiurilor unei limbi, în care fenomenele de limbă înregistrate sunt cartografiate. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géographie, lat. geographia. Vezi definitia »
GIUVAIERGERÍE, (2) giuvaiergerii, s. f. 1. Arta giuvaiergeritului; lucrare făcută de giuvaiergiu. 2. Atelierul sau prăvălia giuvaiergiului. [Pr.: -va-ier-] – Giuvaiergiu + suf. -ărie. Vezi definitia »
OREXIMANÍE s. f. Poftă de mâncare exagerată, foame patologică. – Din fr. oreximanie. Vezi definitia »
CLOROPENÍE s. f. hipocloremie. (< fr. chloropénie) Vezi definitia »
PSIHASTENÍE, psihastenii, s. f. Formă de nevroză caracterizată prin obsesii și fobii, prin stări de nehotărâre și nesiguranță etc. – Din fr. psychasthénie. Vezi definitia »