SĂPÁ, sap, vb. I. Tranz. 1. A lucra, a fărâmița cu sapa¹ (sau cu cazmaua) pământul (pentru a însămânța, a prăși etc.). 2. A face cu sapa¹ (sau cu alt instrument) o adâncitură, o groapă, un șanț în pământ. 3. A scoate cu sapa¹ ceva din pământ. 4. A scobi, a tăia în piatră sau în lemn pentru a da materialului o anumită formă sau pentru a grava. ♦ Tranz. și refl. Fig. A lăsa sau a rămâne o urmă adâncă; a (se) întipări, a (se) imprima. 5. (Despre ape, ploi și alte elemente ale naturii) A roade, a mânca, a măcina (surpând); a ruina, a dărâma, a nimici. ♦ Tranz. și refl. recipr. Fig. A unelti împotriva cuiva sau unul împotriva altuia, a încerca să(-și) facă rău. – Lat. sappare. Vezi definitia »

TÍPA interj. (Repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de cineva care umblă desculț sau pășește foarte ușor. – Onomatopee. Vezi definitia »

EMANCIPÁ vb. I. 1. tr. (Jur.) A da unui minor dreptul de a-și administra și de a dispune de averea sa. ♦ (Ant.) A elibera un fiu din puterea părintelui sau un sclav de stăpânul său. 2. (Fig.) A da libertatea, a elibera de sub o dominație, de sub puterea cuiva. 3. refl. A-și câștiga, a-și dobândi libertatea, independența. ♦ A-și lua libertatea de a face anumite lucruri nepotrivite cu vârsta sa, a avea purtări libertine. [P.i. 3,6 -pează. / < fr. émanciper, it., lat. emancipare]. Vezi definitia »

FRAPÁ vb. I. tr. 1. A sări în ochi, a izbi, a surprinde. 2. A răci băuturi alcoolice cu ajutorul gheții. [< fr. frapper]. Vezi definitia »

STOPÁ¹, stopéz, vb. I. Intranz. (Despre vehicule) A se opri. ♦ Tranz. A opri din mers un vehicul. – Din fr. stopper. Vezi definitia »