ANEMÓNĂ, anemone, s. f. 1. (Bot.) Dedițel. 2. Compus: anemonă-de-mare = actinie. – Fr. anémone (lat. lit. anemona). Vezi definitia »

VACUÓLĂ, vacuole, s. f. Cavitate situată in citoplasma celulelor, plină cu o soluție apoasă. [Pr.: -cu-o-] – Din fr. vacuole. Vezi definitia »

BIOGEOCENÓZĂ s.f. (Geol.) Complex unitar al suprafeței globului terestru în care biocenoza și părțile respective din litosferă, hidrosferă, atmosferă și pedosferă se condiționează reciproc. [Cf. fr. biogéocénose]. Vezi definitia »

CIOBOÁTĂ s. f. v. ciubotă. Vezi definitia »

PERICISTÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a țesutului din jurul vezicii. [< fr. péricystite]. Vezi definitia »