HĂMURĂRÍE, hămurării, s. f. (Rar) 1. Locul unde se fac sau unde se vând hamuri. 2. Meseria celui care face hamuri. – Hamur[i] (pl. lui ham²) + suf. -ărie. Vezi definitia »

PARAPSIHOLOGÍE s. f. Ramură a psihologiei care studiază fenomenele psihice paranormale (percepția extrasenzorială, telepatia etc.) care nu sunt încă explicate științific; metapsihologie. – Din fr. parapsychologie. Vezi definitia »

TRISÉCȚIE s.f. v. trisecțiune. Vezi definitia »

TAUTOLOGÍE, tautologii, s. f. 1. Greșeală de limbă care constă în repetarea inutilă a aceleiași idei, formulată cu alte cuvinte; cerc vicios, pleonasm. 2. Fenomen sintactic care constă în repetarea unor cuvinte cu același sens, dar cu funcțiuni diferite, marcate de obicei prin deosebire de intonație sau de formă și care, exprimând identitatea celor doi termeni, are rolul de a sublinia o calitate sau o acțiune. 3. (Log.) Judecată în care subiectul și predicatul sunt exact aceeași noțiune. 4. Expresie din logica simbolică, care, în limitele unui sistem formal, este adevărată în orice interpretare. [Pr.: ta-u-] – Din fr. tautologie, lat. tautologia. Vezi definitia »

TELIGENÍE s. f. producerea de urmași în majoritate sau în exclusivitate femeli. (< fr. thélygénie) Vezi definitia »