INTEROGÁ vb. I. tr. A pune întrebări; a examina (elevi). ♦ A supune (pe cineva) la interogatoriu. [P.i. 3,6 -ghează. / < lat., it. interrogare, fr. interroger]. Vezi definitia »

întifigá vb. I refl. (reg., înv.) a se întinde prostește. Vezi definitia »

străfigá¹, străfig, vb. I (reg.) 1. a strănută. 2. a sughița. 3. (despre cai) a forăi; a necheza. 4. a scuipa. Vezi definitia »

BOTOROAGA, com. în jud. Teleorman, pe Cîlniștea; 7.780 loc. (1991). Vezi definitia »

baș-agá s. f., art. baș-agáua, g.-d. art. baș-agálei; pl. baș-agále, art. baș-agálele Vezi definitia »