ETÓLĂ, etole, s. f. 1. Podoabă alcătuită dintr-o fâșie de lână sau de mătase, purtată de preoții catolici în timpul serviciului religios. 2. Fâșie lată de blană, purtată de femei în jurul gâtului sau al umerilor. – Din fr. étole. Vezi definitia »

EPIFÓRĂ, epifore, s. f. Figură de stil care constă în repetarea unui cuvânt sau a unor cuvinte la sfârșitul propozițiilor, frazelor sau al unor strofe; epistrofă. – Din fr. épiphora. Vezi definitia »

primeneală, primeneli s. f. (deț.) sfârșitul perioadei de detenție. Vezi definitia »

TERBENTÍNĂ s. f. v. terebentină. Vezi definitia »

COROBÁNĂ, corobane, s. f. (Reg.) Scorbură de copac. – Et. nec. Vezi definitia »