ADMITÁNȚĂ, admitanțe, s. f. Nume dat fenomenului invers impedanței și definit ca mărime caracteristică unui circuit de curent electric alternativ, egală cu câtul dintre valoarea efectivă a curentului electric absorbit și valoarea efectivă a tensiunii de alimentare. – Din fr. admittance. Vezi definitia »

BECAȚÍNĂ, becaține, s. f. Becață. – După fr. bécassine. Vezi definitia »

ROCÁDĂ s.f. 1. Mișcare la jocul de șah între rege și tură, pe care fiecare jucător o poate efectua numai o singură dată în cursul unei partide, prin care una dintre ture se aduce lângă rege, iar acesta trece peste ea. ♦ (Rar) Fel anumit de schimb de locuință. 2. Comunicație paralelă cu linia frontului pe care se mișcă rezervele unei armate. ♦ Arteră de rocadă = arteră destinată circulației de tranzit, amenajată în exteriorul unei localități. [< fr. rocade, cf. germ. Rockade]. Vezi definitia »

ȚÂFNĂ, țâfne, s. f. (Pop.) 1. Ifos, aroganță; trufie. ♦ Arțag. ◊ Expr. A-i sări (cuiva) țâfna = a se mânia. A umbla cu țâfna în nas = a fi mereu gata de ceartă. 2. Cobe (1). – Din ngr. tsífna. Vezi definitia »

REGÍNĂ s. f. 1. soție de rege; suverană a unui regat. 2. (fig.) persoană, lucru cu o poziție privilegiată, dominantă. 3. matcă (de albine). 4. piesa cea mai însemnată la jocul de șah după rege. (< lat. regina) Vezi definitia »